AVIZ

referitor la propunerea legislativă privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ

Analizând propunerea legislativă privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ (b86 din 12.03.2019),  transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/1535/19.03.2019 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D232/20.03.2019,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații extreme decise de către autoritățile competente cu atribuții în domeniu.

Prin conținutul său normativ, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

2. La titlu, întrucât este vorba de acordarea unor zile lucrătoare libere părinților pentru supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, pentru precizia normei, propunem ca expresia „acordarea unor zile libere” să fie înlocuită cu sintagma „acordarea unor zile lucrătoare libere”. Reiterăm observația pentru toate situațiile similare din proiect.

3. La art.1 alin.(1), pentru un spor de rigoare normativă, textul trebuie reformulat, în sensul de a prevedea în mod explicit că închiderea temporară a unităților de învăţământ are loc ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații extreme. Totodată, expresia „sunt arondați” trebuie înlocuită cu formularea „ sunt înscriși”, iar cuvântul „decretate” eliminat.

La alin.(2) lit.a) și b), pentru o exprimare corectă, sintagma „înregistrați în cadrul unei unități de învățământ” va fi redată sub forma „înscriși în cadrul unei unități de învățământ”.

La alin.(3), pentru corectitudinea exprimării, este necesară înlocuirea termenului „decretează” cu verbul „decid”, mai adecvat în context.

Totodată, din considerente de redactare, din finalul textului trebuie eliminat cuvântul „respective”.

4. La art.2 alin.(1), semnalăm că norma propusă nu este completă.

Astfel, în ceea ce privește formularea „respectiv a tutorelui legal, în cazul familiilor monoparentale” menționăm că, potrivit art.2 alin.(2) din Legea nr.277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare, familia monoparentală este „familia formată din persoana singură și copiii aflați în întreținerea acesteia și care locuiesc împreună cu aceasta”, iar potrivit art.3 din respectiva lege, persoana singură reprezintă „persoana care se află în una din următoarele situații:

a) este necăsătorită;

b) este văduvă;

c) este divorțată;

d) are soțul/soția declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească;

e) are soțul/soția arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate și nu participă la întreținerea copiilor;

f) nu a împlinit vârsta de 18 ani și se află în una dintre situațiile prevăzute la lit. a)-e);

g) a fost numită tutore sau i s-au încredințat ori i s-au dat în plasament unul sau mai mulți copii și se află în una dintre situațiile prevăzute la lit. a)-c)”.

Față de cele de mai sus, rezultă că soluția propusă de către inițiatori acoperă doar una dintre situațiile enumerate de legiuitor referitoare la persoana care poate exercita autoritatea părintească în cadrul familiei monoparentale, respectiv persoana singură care a fost numită tutore, fapt ce ar conduce la inechități în aplicarea actului normativ.

În considerarea observațiilor de mai sus, se impune reformularea corespunzătoare a normei. Reiterăm observația și pentru alin.(3), precum și pentru art.3.

Referitor la alin.(2), recomandăm reanalizarea sintagmei „pe baza unei declarații pe proprie răspundere, semnată de către ambii părinți”. Avem în vedere faptul că documentul pe baza căruia se pot acorda zilele libere ar trebui să fie cererea unuia dintre părinți, cu atât mai mult cu cât doar acesta se află în raport contractual sau de serviciu cu angajatorul, nu și celălalt părinte, care nu are nicio obligație față de acel angajator și nici respectivul angajator față de el. Eventual, cererea ar putea fi însoțită de o declarație pe propria răspundere a celuilalt părinte din care să rezulte că nu a solicitat la locul său de muncă zilele libere se i s-ar cuveni potrivit prezentei legi. În acest fel, se evită și posibilitatea ca ambii părinți să solicite simultan zile libere. Este necesară de aceea, reformularea corespunzătoare a textului.

Cu privire la alin.(4), referitor la sancțiunea anulării definitive a posibilității ulterioare de a mai beneficia de prevederile prezentei legi, apreciem că textul trebuie reformulat, în sensul că părinții nu vor mai avea dreptul de a mai beneficia ulterior de prevederile prezentei legi.

7. La art.5, pentru un spor de rigoare normativă, propunem  înlocuirea sintagmei „tuturor angajaților din mediul public și privat” cu formularea „tuturor angajaților din sectorul public și privat”.   

PREŞEDINTE

dr. Dragoş   ILIESCU

Bucureşti

Nr.